Etapa invertor a Invertor de putere este un pas cheie în transformarea puterii de curent continuu rectificate în putere de curent alternativ. Această etapă realizează un control precis al formei de undă de ieșire prin utilizarea dispozitivelor de comutare de înaltă frecvență și a tehnologiei avansate de control.
Selectarea dispozitivelor de comutare de înaltă frecvență:
Invertoarele folosesc dispozitive de comutare de înaltă frecvență, cum ar fi tranzistoarele cu efect de câmp cu oxid de metal și semiconductori (MOSFET) sau tranzistoarele (IGBT), ca întrerupătoare electronice. Aceste dispozitive au viteze rapide de comutare și eficiență ridicată, făcându-le potrivite pentru funcționarea cu invertor de înaltă frecvență. Selectarea dispozitivului de comutare adecvat este esențială pentru performanța întregii etape a invertorului.
Topologia invertorului:
Topologia invertorului determină metoda de conectare a dispozitivelor de comutare, care afectează direct calitatea și eficiența formei de undă de ieșire. Topologiile comune de invertor includ invertorul de punte monofazat, invertorul de punte trifazat etc. Diferite topologii sunt potrivite pentru diferite scenarii de aplicare. Alegeți topologia potrivită în funcție de nevoile dvs.
Modularea lățimii impulsului (PWM):
Modularea lățimii impulsului este una dintre tehnologiile de bază ale controlului invertorului. Prin ajustarea timpului de pornire (lățimea impulsului) a dispozitivului de comutare, se poate obține un control precis al amplitudinii formei de undă de ieșire. Tehnologia PWM generează în mod obișnuit un semnal de modulare a lățimii impulsului prin compararea unui semnal de referință cu o formă de undă triunghiulară. Această tehnologie nu numai că îmbunătățește calitatea formei de undă de ieșire, dar ajută și la reducerea armonicilor generate de invertor.
Filtrarea ieșirii:
Ieșirea invertorului conține, de obicei, zgomot și armonici de înaltă frecvență. Pentru a asigura calitatea și stabilitatea sursei de alimentare de ieșire, un circuit de filtru de ieșire este de obicei utilizat pentru procesarea ulterioară. Aceasta poate include componente precum inductori, condensatori și filtre pentru a elimina conținutul inutil de frecvență înaltă.
Control în buclă închisă de curent și tensiune:
Sistemul de control al unui invertor include de obicei bucle de control în buclă închisă pentru curent și tensiune. Aceste bucle folosesc senzori pentru a monitoriza curentul și tensiunea de ieșire și apoi ajustează semnalul modulat pe lățimea impulsului pentru a menține forma de undă de ieșire la o valoare țintă predeterminată. Controlul în buclă închisă ajută invertorul să se adapteze la diferite sarcini și condiții de lucru și asigură stabilitatea formei de undă de ieșire.
Protecție la supracurent și supratensiune:
Invertoarele sunt de obicei echipate cu mecanisme de protecție la supracurent și supratensiune pentru a preveni deteriorarea invertorului și a echipamentului conectat în condiții anormale de funcționare. Aceste mecanisme de protecție asigură siguranța și fiabilitatea sistemului prin monitorizarea curentului și a tensiunii și întrerupând la timp ieșirea.
